TVR · 26 oct 2026 · Pulsul Zilei · Taxe, ...

https://tvr.roEpisodul din 26 octombrie 2026 al emisiunii Pulsul Zilei de la TVR abordează una dintre cele mai aprinse dezbateri economice ale momentului: posibila majorare a taxelor și impozitelor în România începând cu anul 2027, în contextul unui deficit bugetar în reducere, dar al unor presiuni fiscale persistente.Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, confirmă că deficitul bugetar a scăzut cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 3,81% din PIB, echivalentul a 78 de miliarde de lei, față de peste 102 miliarde de lei în anul precedent. Veniturile statului au crescut mai rapid decât cheltuielile, ceea ce ministrul prezintă drept un semn că măsurile de consolidare fiscală încep să dea roade. Cu toate acestea, Nazare nu exclude noi majorări de taxe, invocând necesitatea sustenabilității bugetare și a finanțării programelor care nu sunt bugetate. El precizează că Ministerul Finanțelor trasează „linii de siguranță și de responsabilitate" pentru a evita derapajele fiscale, dar recunoaște că presiunile bugetare persistă.O poziție diametral opusă vine din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu, care afirmă categoric că taxele și impozitele pentru români și pentru companiile românești nu vor crește în anul următor și că nu va accepta soluția creșterii sarcinii fiscale ca răspuns la problemele bugetare.Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit atât cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, discutând despre disciplina bugetară, relansarea economiei și investiții, cât și cu reprezentanții mediului de afaceri. Aceștia din urmă și-au exprimat îngrijorarea față de orice noi poveri fiscale, solicitând explicit reducerea poverii fiscale și opunându-se creșterilor de taxe. Reprezentanții mediului privat avertizează că economia românească a traversat deja două runde succesive de creșteri — atât în 2024, cât și în 2025 — și nu mai poate absorbi o nouă ajustare de la 1 ianuarie. Un punct sensibil este și creșterea salariului minim: fiecare majorare de 600 de lei per angajat aflat pe salariul minim se traduce într-o povară semnificativă pentru firme, cu impact direct asupra prețului final și a consumatorului, dat fiind că România are o pondere relativ mare a salariaților pe salariul minim.Ministrul Finanțelor a exclus deocamdată introducerea în 2027 a impozitării proprietăților în funcție de valoarea de piață, precizând că noul sistem de calcul nu va fi încă operațional.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie mondială, este invitat în studio pentru a analiza situația. Moderatorul îl provoacă să evalueze diagnosticul economiei la preluarea mandatului noului guvern: este vorba despre o stabilizare cu costuri sociale mari sau despre o fragilitate încă insuficient controlată? Discuția se concentrează pe aparenta contradicție dintre reducerea deficitului, pe de o parte, și creșterea cheltuielilor cu dobânzile, pe de altă parte, precum și pe soarta Pilonului II de pensii — față de care premierul a evitat un angajament categoric, sugerând că ar trebui păstrat în forma actuală. Ch. Năsulea avertizează că elementele restante neachitate vor crea presiuni suplimentare asupra Guvernului, obligându-l la concesii, și că realitatea economică este mai dificilă decât o prezintă oficial ministrul Finanțelor.Pulsul Zilei · 26 octombrie 2026taxe, impozite, deficit bugetar, fiscal, salariu minim, Pilon II, Alexandru Nazare, Christian Năsulea, TVR, politică fiscală, economie România, consolidare bugetară

Prima TV · 26 oct 2026 · Focus · Românii ...

https://primatv.roOdată cu venirea sezonului rece, tot mai mulți români adoptă strategia „mai bine o haină în plus decât o factură mai mare", amânând cât mai mult momentul pornirii centralei termice sau al caloriferelor. Reportajul explorează această tendință din perspectiva gospodăriilor individuale, a asociațiilor de proprietari și a experților în economie.Doamna Maria, unul dintre exemplele prezentate, declară că nu pornește căldura decât atunci când termometrul din casă coboară sub 15 grade Celsius. Soluția ei: pijamale groase și vătuite. Alți cetățeni intervievați confirmă aceeași abordare — reduc consumul de gaze și de electricitate, acceptând un disconfort termic pentru a limita cheltuielile. Aceștia menționează că „valorifică tot" și că sunt dispuși să tremure puțin sau să îmbrace o bluză mai groasă înainte de a porni sursa de căldură.În cazul blocurilor racordate la sistemul centralizat de încălzire, decizia de a porni sau amâna căldura revine asociațiilor de proprietari. Locuitorii intervievați subliniază că aceste asociații, formate în mare parte din persoane în vârstă, tind să întârzie cât mai mult conectarea la rețeaua termică, tocmai pentru a evita facturi ridicate.Specialiștii citați în material oferă câteva sfaturi practice pentru reducerea costurilor la energie în sezonul rece: îmbunătățirea izolației ferestelor, asigurarea că radiatoarele nu sunt acoperite de mobilier sau draperii, reglarea centralei și a termostatului la o temperatură optimă și oprirea căldurii atunci când locuința este neocupată. Un detaliu statistic important menționat în reportaj: fiecare grad Celsius în minus la termostat reduce costul facturii la energie electrică cu aproximativ 7%, iar economiile lunare estimate se situează între 5% și 10% din valoarea facturii.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, oferă o perspectivă comparativă la nivel european. El atrage atenția că românii încep să se alinieze unui comportament deja consacrat în țări precum Marea Britanie și Germania, unde temperatura medie a dormitorului este puțin peste 18 grade Celsius, față de peste 22 de grade Celsius — media din România. Ch. Năsulea explică că decizia românilor de a întârzia pornirea centralei și de a adopta măsuri de reducere a consumului de energie se înscrie în același fenomen care i-a determinat pe britanici și francezi să accepte temperaturi mai scăzute în locuințe — un standard pe care românii l-ar percepe ca „frig". Cauza principală: prețul foarte ridicat al energiei.Reportajul se încheie cu o notă despre electricitate: dacă în privința căldurii românii mai pot amâna decizia în funcție de temperaturile exterioare, consumul de energie electrică urmează să crească semnificativ odată cu sfârșitul acelui weekend, odată cu reducerea orelor de lumină naturală.Focus, Prima TV · 26 octombrie 2026facturi energie, sezon rece, caldura, gaze naturale, economii energie, termostat, pret energie, Christian Năsulea, incalzire centralizata, asociatii proprietari, comportament consumatori, Romania

Digi24 · 26 oct 2026 · Știrile amiezii · Curs ...

https://digi24.roÎn cadrul emisiunii „Știrile amiezii" de la Digi24, jurnalistul Mihai Vălușescu prezintă cele mai recente estimări ale analiștilor cu privire la evoluția economiei românești, iar profesorul de economie Christian Năsulea oferă o analiză detaliată a contextului macroeconomic.Principalul subiect îl reprezintă deprecierea anticipată a leului față de euro. Potrivit unui sondaj, 96% dintre participanți se așteaptă ca leul să piardă teren în următorul an, cu o estimare medie de aproximativ 5 lei și 39 de bani pentru un euro. Christian Năsulea confirmă că șansele de a vedea o cotație mai favorabilă decât cea actuală sunt „extraordinar de reduse", subliniind că există presiuni continue atât asupra cursului de schimb, cât și asupra prețurilor. El anticipează o depreciere ușoară, dar constantă, a leului față de euro pe termen mediu — nu doar în viitorul imediat.Pe partea inflației, analiștii estimează o scădere de la aproximativ 6,6% în prezent la 5,8% în următorul an. Christian Năsulea nuanțează că această evoluție nu înseamnă că prețurile vor scădea, ci că vor continua să crească, dar într-un ritm mai lent. El subliniază că prețurile au crescut excesiv de mult într-un timp prea scurt în ultimii cinci ani, exprimând speranța că ritmul de creștere se va domoli în sfârșit.În ceea ce privește creșterea economică, prognoza este deosebit de sceptică: analiștii estimează o creștere de doar 0,1%, ceea ce, în termeni practici, înseamnă o economie aproape stagnantă, fără suficient avânt pentru creșteri rapide ale veniturilor sau ale investițiilor. Christian Năsulea confirmă că românii vor continua să resimtă aceleași presiuni la care s-au obișnuit, iar o evoluție pozitivă perceptibilă în economie nu este de așteptat în perioada imediat următoare.Totuși, profesorul introduce o notă de relativă liniște: scenariul de bază nu este unul de prăbușire bruscă. El consideră că România are în continuare șansa de a evita o recesiune adâncă și vizibilă, anticipând o posibilă revenire a economiei românești în jurul anului 2028, fără a trece printr-o perioadă de scădere care să se simtă foarte puternic. Stagnarea, deși neplăcută, este preferabilă unui declin abrupt însoțit de pierderi masive de locuri de muncă.Un alt aspect discutat este comportamentul sistemului bancar. Christian Năsulea observă că băncile au înăsprit condițiile de creditare și că există foarte puține cereri de renegociere a creditelor acceptate. El apreciază această prudență ca fiind absolut normală și necesară, argumentând că un sistem bancar fragilizat ar reprezenta un risc suplimentar major pentru economia românească. Poate fi dezbătut dacă băncile sunt suficient de prudente sau dacă ar fi trebuit să adopte această atitudine mai devreme, însă, per ansamblu, semnalele din sectorul bancar se înscriu în același tablou general de precauție și fragilitate economică.Știrile amiezii, Digi24 · 26 octombrie 2026curs valutar, leu, euro, inflație, creștere economică, stagnare, sistem bancar, credite, depreciere, prognoză economică, România, analiști economici

Antena3 · 25 oct 2026 · News Magazine · Urgențele ...

https://antena3.roEmisiunea News Magazine de la Antena3 reunește doi invitați pentru a analiza lista de urgențe anunțate public de liderul PSD Sorin Grindeanu, în contextul unui nou guvern și al așteptărilor privind majorarea salariilor și a pensiilor. Invitații sunt Christian Năsulea, profesor de economie mondială, și Ciprian Văcaru, proaspăt secretar de stat în Ministerul Muncii.Discuția debutează cu prezentarea exhaustivă a urgențelor anunțate de Sorin Grindeanu pe domeniile-cheie ale guvernării:• **Sănătate**: alocarea de fonduri pentru unitățile de primiri urgențe (UPU) și pentru ambulanță la nivel național. • **Agricultură**: deblocarea despăgubirilor pentru pagubele provocate de secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană privind exporturile de ovine. • **Transporturi**: finalizarea verificărilor pentru deschiderea unei noi secțiuni de autostradă pe tronsonul Tigveni–Curtea de Argeș. • **Mediu**: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu, în absența căruia lucrările se desfășoară pe mai puțin de jumătate din șantier. • **Dezvoltare regională**: constituirea unui grup de lucru pentru reforma administrației publice locale. • **Fonduri europene**: inițierea de discuții la Bruxelles pentru salvarea fondurilor din PNRR. • **Economie**: audit al tuturor programelor de sprijin pentru mediul economic. • **Muncă**: deblocarea platformei digitale Workin Romania, destinată angajării lucrătorilor străini, așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești. • **Apărare**: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră. • **Justiție și învățământ preuniversitar**: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli. • Grindeanu subliniază și continuarea procesului de „dezuserizare" a României.Moderatoarea adresează întrebarea esențială: de unde provin banii pentru toate aceste priorități? Secretarul de stat Ciprian Văcaru răspunde că resursele financiare majore vor fi direcționate prin rectificarea bugetară, în special spre sănătate. El explică că multe dintre urgențele anunțate nu necesită cheltuieli publice suplimentare, ci mai degrabă deblocarea unor blocaje administrative și legislative.Ca exemplu concret, Văcaru descrie situația de la Ministerul Muncii: în prima zi de mandat, echipa sa a convocat o întâlnire cu reprezentanții patronatelor care reclamaseră nefuncționarea platformei Workin Romania — contestată de anumite organizații patronale. Soluția identificată nu implică niciun leu din bani publici, ci constă într-o modificare legislativă, o metodologie și un ordin de ministru. Rezultatul așteptat pentru miercurea viitoare este redarea accesului la platformă pentru mii de companii care aduc forță de muncă în România, generând astfel contracte de muncă și contribuții la bugetul de stat. Secretarul de stat concluzionează că simpla comunicare și deblocarea administrativă pot produce venituri bugetare fără costuri directe.Ch. Năsulea este prezent în calitate de expert în economie mondială, urmând să intervină în dezbaterea despre prioritățile economice și sociale ale noului guvern.News Magazine · 25 octombrie 2026economie românească, buget de stat, rectificare bugetară, PNRR, fonduri europene, Ministerul Muncii, salarii, pensii, Workin Romania, autostradă, PSD, politici publice

Aleph · 24 oct 2026 · Știrile · Noul guvern ...

https://alephnews.roRomânia iese dintr-o criză politică de șase luni cu un nou guvern condus de premierul Niculescu, care, imediat după învestitură, a anunțat o serie de priorități urgente: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pentru 2027, asigurarea aprovizionării cu energie pentru sezonul rece și atragerea fondurilor europene rămase neaccesate din PNRR. Efectele concrete ale acestor decizii se vor resimți direct de către cetățeni prin nivelul taxelor, cuantumul facturilor și puterea de cumpărare.Pentru a analiza contextul economic și fiscal, Christian Năsulea, profesor de economie mondială la Universitatea București, oferă o perspectivă detaliată asupra situației finanțelor publice ale României.Christian Năsulea subliniază că problemele actuale nu sunt rezultatul celor aproximativ cinci luni de impas politic, ci al unui proces acumulat pe parcursul a șapte ani, în care guvernele succesive și-au asumat cheltuieli fără acoperire bugetară reală, știind că acestea vor fi finanțate prin îndatorare. Consecința directă a acestei politici fiscale iresponsabile este explozia datoriei publice, care a crescut de la aproximativ 35% din PIB la peste 60% din PIB în prezent — o deteriorare dramatică a poziției fiscale a statului român.În ceea ce privește prioritățile imediate ale noului guvern, Christian Năsulea identifică rectificarea bugetară drept urgența absolută, necesară pentru a preveni blocaje în sectoare critice precum sănătatea. Totodată, el recomandă ca executivul să demareze cât mai curând elaborarea bugetului pentru anul 2027, pentru a ieși din practica cronică de a adopta bugetele naționale după expirarea termenelor legale, situație care generează incertitudine și disfuncționalități în administrarea resurselor publice.Pe termen lung, Christian Năsulea avertizează că agenda de reforme structurale necesare rămâne, în esență, neschimbată față de cea pe care o cunoșteam anterior. Guvernul Niculescu se confruntă cu aceleași imperativite pe care le-a avut și Guvernul Bolojan, dar pentru care acesta din urmă nu a reușit să obțină sprijin politic suficient. Întrebarea fundamentală rămâne dacă noul guvern va dispune de voința și de susținerea politică necesare pentru a implementa aceste reforme.Referitor la promisiunile financiare ale Guvernului Niculescu — bazate pe îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale și reducerea cheltuielilor, cu angajamentul a două rectificări bugetare înainte de finalizarea bugetului pentru 2027 — Christian Năsulea este tranșant: bugetul actual nu dispune de resursele necesare pentru a onora aceste angajamente fără reduceri semnificative de cheltuieli. El exprimă scepticism față de posibilitatea creșterii rapide și substanțiale a veniturilor bugetare într-un interval de timp suficient de scurt. Concluzia sa este clară și directă: sunt absolut necesare reduceri masive de cheltuieli publice pentru a crea spațiul fiscal care să permită implementarea măsurilor anunțate de noul executiv.Știrile, Aleph News, 24 octombrie 2026Christian Năsulea, finanțe publice, datorie publică, deficit bugetar, guvernul Niculescu, rectificare bugetară, PNRR, reformă fiscală, economie România, cheltuieli publice, criză politică

B1TV · 23 oct 2026 · Politica zilei · Înghețarea ...

https://b1tv.roÎn această ediție a emisiunii Politica zilei de la B1TV, economistul Christian Năsulea, profesor de economie, analizează două subiecte majore de actualitate: decizia PSD de a opri creșterea impozitelor pe locuințe prevăzută pentru 1 ianuarie 2027 și măsurile guvernamentale propuse pentru combaterea violenței în școli.**Înghețarea impozitelor pe locuințe — context și analiză**PSD a anunțat renunțarea la majorarea impozitelor pe locuințe, deși această prevedere fusese inclusă explicit în programul de guvernare al premierului Luca Niculescu. Christian Năsulea apreciază că înghețarea acestei creșteri este „absolut necesară", subliniind că formulele de calcul adoptate au condus la rezultate profund dăunătoare pentru cetățeni.Economistul explică logica inițială din spatele reformei: modernizarea sistemului de taxare a proprietăților prin introducerea unui mecanism algoritmic, în locul tabelelor votate politic. Un sistem bazat pe algoritmi bine construiți ar trebui să asigure predictibilitate, să elimine abuzurile și favoritismele generate de intervenția politică directă în stabilirea taxelor, și să responsabilizeze administrațiile locale prin decuplarea lor de finanțarea de la centru — o direcție corectă din perspectiva bunei guvernanțe a finanțelor publice locale.Problema identificată de Năsulea constă însă în aplicarea practică: valorile de piață estimate pentru proprietăți s-au dovedit a fi mult mai ridicate decât cele luate în calcul inclusiv în analize independente realizate anterior. Consecința directă este că, în anumite cazuri extreme — cum ar fi cel al pensionarilor care locuiesc de o viață în imobile situate în zone centrale ale Bucureștiului, cu valori de piață estimate la 5.000.000 de euro —, impozitul rezultat din aplicarea formulei algoritmice ajunge să crească de până la 27 de ori față de nivelul anterior. Năsulea punctează clar: chiar dacă astfel de cazuri extreme nu sunt numeroase, existența unui singur caz în care un bătrân este obligat practic să-și vândă locuința pentru a-și plăti impozitul este suficientă pentru a demonstra că legea este defectuoasă și necesită reconsiderare. Concluzia sa este că algoritmul trebuie revizuit, iar calculele trebuie regândite pentru a evita situații absurde și inechitabile.**Provocări energetice și costul vieții**Emisiunea abordează și contextul energetic mai larg: venirea sezonului rece aduce cu sine perspective de facturi mari la energie, dar și dificultăți legate de prețul combustibililor, inclusiv probleme de disponibilitate a carburanților la nivel european, reflectând o presiune generalizată asupra costului vieții în România și pe continent.**Violența în școli — măsuri guvernamentale**Pe final de emisiune, moderatorul aduce în discuție măsurile anunțate de guvern pentru stoparea violenței în școli: angajarea de mai mulți paznici, suplimentarea numărului de psihologi școlari și introducerea unor pedepse mai dure pentru elevi violenți. Contextul este dat de două incidente grave petrecute la Bistrița și Pitești, în care elevi cu vârste de 13–15 ani au venit la școală înarmați cu cuțite și macete. Subiectul urmează a fi aprofundat cu invitatul Ciprian Cherciu, rămas în emisiune tocmai pentru a analiza aceste aspecte.Politica zilei, B1TV · 23 octombrie 2026impozite locuințe, PSD, Christian Năsulea, reformă fiscală, taxe proprietăți, algoritm impozitare, violență în școli, energie sezon rece, combustibili, guvern România, politică economică, finanțe publice locale

Aleph · 22 oct 2026 · ŞTIU · Indicele populismului ...

https://alephnews.roEmisiunea ŞTIU de pe Aleph News analizează concluziile unui nou indice al populismului autoritar lansat de think tank-ul suedez Timbră și rețeaua europeană Epicenter, un raport tradus și prezentat în România de Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice. Indicele monitorizează partidele populiste, autoritare sau extremiste care contestă mainstream-ul politic în 31 de țări europene, măsurând ponderea voturilor obținute de aceste formațiuni la cele mai recente alegeri parlamentare.Principala concluzie care privește România: la alegerile parlamentare din 2024, peste 50% dintre voturile românilor au mers către partide clasificate drept „contestatare". Acest procent plasează România pe locul 3 în clasamentul european, înaintea ei aflându-se doar Bulgaria și Cehia. Imediat în urma României se regăsesc Italia și Slovacia, ceea ce arată că fenomenul nu este unul izolat sau specific unui singur spațiu cultural.Raportul face o distincție importantă între partidele românești incluse în categorie. AUR, SOS și POT sunt clasificate printre cele 18 partide europene considerate puternic autoritare. PSD este analizat separat, fiind descris drept centru-stânga economic, conservator social și pro-european — o nuanță pe care raportul o subliniază explicit.La nivel european, media voturilor pentru partide contestatare a ajuns la 32,6%, un nivel de peste trei ori mai ridicat față de cel înregistrat în cea mai mare parte a perioadei postbelice. În 26 dintre cele 31 de țări analizate, aceste partide depășesc pragul de 20% din voturi. În vara anului 2026, formațiunile contestatare făceau parte din guvernele a 11 state europene, iar alegerile prezidențiale din Franța urmau să reprezinte un nou test pentru această tendință.Emisiunea subliniază că șapte dintre primele zece țări din clasament sunt foste state comuniste, ceea ce ridică întrebarea dacă există o legătură structurală între moștenirea regimurilor totalitare și receptivitatea față de mesajele populiste sau autoritare. Primele cinci țări din top au deja majorități electorale care votează formațiuni contestatare.Discuția abordează și cauzele acestui fenomen. Raportul evită să atribuie ascensiunea contestatarilor unei singure cauze, dar contextul românesc este relevant: ani de tensiune politică, măsuri economice dure și anularea scrutinului prezidențial anterior au contribuit la erodarea încrederii în partidele tradiționale. Întrebarea pusă în emisiune rămâne deschisă: este vorba despre un eșec al partidelor tradiționale sau despre o revoltă mai profundă a electoratului?Sunt menționate exemple concrete din alte țări: în Cehia, un premier considerat populist coexistă cu un președinte perceput ca moderat, o dinamică similară cu cea din Bulgaria. În Slovacia, figuri precum Robert Fico și Peter Pellegrini domină scena politică, iar originile și influențele acestora sunt comentate în emisiune.Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice și cel care a tradus raportul pentru publicul român, a prezentat aceste concluzii în emisiunea ŞTIU, oferind contextul analitic necesar pentru înțelegerea datelor din indice.ŞTIU · 22 octombrie 2026populism autoritar, indice Timbră Epicenter, partide contestatare, România alegeri 2024, AUR SOS POT PSD, Christian Năsulea, Institut European pentru Studii Economice, extremism politic Europa, foste state comuniste, vot protest, Aleph News, ŞTIU

Prima TV · 23 oct 2026 · Focus · Românii ...

https://primatv.roPe măsură ce sezonul rece se instalează, tot mai mulți români aleg să amâne pornirea centralei termice sau a caloriferelor pentru a evita facturile mari la energie. Reportajul emisiunii Focus de la Prima TV surprinde acest fenomen larg răspândit, ilustrat prin mărturiile cetățenilor și comentariile specialiștilor.Mulți români, printre care și doamna Maria prezentată în reportaj, declară că preferă să poarte haine mai groase în casă decât să pornească încălzirea înainte ca termometrul să coboare sub 15 grade Celsius. Aceasta este o strategie deliberată de economisire: „Dacă ajunge la 15, da, dau drumul" — spune aceasta, menționând că recurge la pijamale vătuite și haine suplimentare pentru a face față frigului. Alți cetățeni intervievați confirmă același comportament: reduc consumul de lumină, evită gazele cât mai mult posibil și acceptă disconfortul termic ca pe o măsură de economie necesară.Acolo unde blocurile sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire, decizia de a porni căldura aparține asociațiilor de proprietari. Și acestea adoptă o atitudine precaută, amânând cât mai mult racordarea la rețea pentru a limita costurile locatarilor. Interviurile arată că această decizie colectivă este adesea influențată de membrii mai în vârstă ai asociațiilor, care sunt mai sensibili la impactul financiar al facturilor.Specialiștii consultați în cadrul reportajului oferă câteva sfaturi practice pentru reducerea consumului fără a renunța complet la confort: îmbunătățirea izolației ferestrelor, asigurarea că radiatoarele nu sunt acoperite, reglarea centralei și a termostatului la o temperatură optimă și oprirea încălzirii atunci când locuința este neocupată. Un detaliu statistic important: fiecare grad în minus la termostat poate reduce factura la energie cu aproximativ 7%, iar economiile estimate la factura lunară se situează între 5% și 10%.Economistul Christian Năsulea, profesor de economie, intervine cu o analiză mai amplă a fenomenului. El explică faptul că românii care aleg să întârzie pornirea centralei și să reducă consumul de energie se înscriu într-un tipar european mai larg. În Anglia și Germania, temperatura medie a dormitoarelor este puțin peste 18 grade Celsius, față de peste 22 de grade Celsius cât este media în România. Scumpirile constante la energie vor determina, în opinia sa, o schimbare treptată a obiceiurilor de consum ale românilor, apropiindu-i de modelul de comportament al britanicilor sau francezilor, care țin temperaturi mai scăzute în locuințe — cel puțin după standardele românești.Reportajul abordează și un subiect conex: trecerea României la ora de iarnă. Aceasta are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu o săptămână mai târziu față de data obișnuită, deoarece ultima duminică din octombrie coincide în 2026 cu data de 1 noiembrie. Prin urmare, schimbarea orei a fost decalată cu o săptămână, respectând regula „ultima duminică din octombrie". Duminică, 25 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, cu 25 de ore. Specialiștii avertizează că schimbarea orei are efecte negative asupra sănătății: ritmul cardiac și cel circadian sunt perturbate, iar revenirea la normal durează între două și șapte săptămâni, unele persoane nerecuperându-se complet.Focus, Prima TV · 23 octombrie 2026facturi energie, încălzire, economii la energie, termostat, asociații proprietari, creșterea prețurilor, Christian Năsulea, schimbarea orei, consum gaze, temperatura casei, politici energetice, piața energiei

Antena3 · 23 oct 2026 · News Hour with CNN ...

https://antena3.roChristian Năsulea, analist de economie mondială, apare la emisiunea „News Hour with CNN" de pe Antena3 pentru a analiza situația economică dificilă cu care se confruntă românii și așteptările acestora față de noul Guvern.Subiectul central al intervenției este realitatea cotidiană a tot mai multor români care nu reușesc să-și acopere cheltuielile lunare de bază, fiind nevoiți să-și amâne planuri personale importante — de la operații medicale și vacanțe, până la renovarea locuinței sau achiziția unui imobil. Reportajul include mărturii directe ale cetățenilor care descriu cu precizie presiunea financiară resimțită: salariul minim pe economie nu acoperă nevoile curente, scumpirile succesive erodează puterea de cumpărare, iar banii nu mai ajung de la o lună la alta.Ch. Năsulea subliniază că situația este complicată într-un context economic mondial care se înrăutățește semnificativ. El atrage atenția că, pentru o parte considerabilă a populației, a asigura minimul necesar traiului zilnic a devenit o prioritate absolută, lăsând fără spațiu orice plan de viitor, de extindere sau de îmbunătățire a nivelului de trai. În condițiile în care munca nu mai garantează siguranța zilei de mâine, românii sunt forțați să-și gestioneze extrem de atent fiecare cheltuială.Un punct esențial al analizei sale vizează rolul statului în economie. Christian Năsulea formulează un mesaj clar: este esențial ca statul să nu mai arunce o umbră asupra economiei și societății și să nu mai fie principala cauză pentru care lucrurile nu funcționează. Cetățenii și companiile trebuie să aibă libertatea de a-și vedea de treabă, pentru că doar astfel se poate ridica efectiv nivelul de trai. Această perspectivă liberală plasează responsabilitatea îmbunătățirii condițiilor de viață în primul rând la nivelul reducerii poverii și interferenței statului.Românii intervievați în reportaj își exprimă speranța că noul Guvern va aduce schimbări concrete și vizibile în propriile buzunare. Așteptările nu sunt extravagante — oamenii nu mai cer să aibă totul, ci pur și simplu să-și poată permite lucrurile esențiale și să nu mai fie nevoiți să-și amâne viitorul lună de lună. Unii cetățeni remarcă prezența unor nume cunoscute în noul guvern și văd în aceasta un semn de stabilitate și echilibru, în timp ce alții subliniază că noul Guvern se va conforma și constrângerilor impuse de politica externă.Ch. Năsulea recomandă și o atitudine prudentă la nivel individual: în perioade de incertitudine economică, este bine să te pui la adăpost și să construiești rezerve financiare, în măsura în care acest lucru este posibil. Concluzia generală a intervenției este că redresarea economică reală presupune un stat care se retrage din rolul de obstacol și lasă piața, oamenii și companiile să genereze prosperitate.News Hour with CNN, Antena3 · 23 octombrie 2026economie românească, nivel de trai, noul guvern, putere de cumpărare, cheltuieli zilnice, salariu minim, scumpiri, politică economică, liberalism economic, Christian Năsulea, criza costului vieții, așteptări sociale